Homeschooling

Un alt fel de educație

Cum ne creștem băieții?

| 12 Comments

Dintotdeauna m-am închipuit mamă de băiat. Nu știu de ce, dar am simțit o mare bucurie când am aflat, din întâmplare, că bebelușul din burtică e băiat. Nu m-aș fi supărat nici dacă era fată, dar cumva mi s-a părut firesc că e băiat. Acum mi s-ar părea ciudat să am o fată. Bănuiesc că mulți părinți simt asta la primul copil. Și totuși suspin după rochițe, pantofiori cu fundițe, clame cu inmioare și păpușele de cârpă cu codițe și tot ”arsenalul” de drăgălășenii cu care vin fetițele… Cine știe?!

Revenind la băiatul din dotare, de când am citit Rețete de jocuri a lui Larry Cohen îmi pun întrebări legate de creșterea băieților. Totul a  pornit de la stilurile de joacă și jucăriile preferate. Aici sunt clare diferențele față de fete. Băieților le plac mult jocurile care implică mișcare, multă mișcare. Le plac mașinile, utilajele, bețele, pietrele, gângăniile și tot felul de chestii ciudate. Și poate e greu pentru unele mame să se joace așa.

Pe mine mă ajută mult faptul că mi-au plăcut lucrurile astea când eram mică. Dar acum nu sunt un simplu partener de joacă. Îi sunt mamă și, după cum am învățat de la Larry, prin joc îl pot ajuta să înțeleagă mai bine lumea, oamenii și propriul orizont emoțional. Chiar dacă mă distrez cot la cot cu el, trebuie să fiu atentă la semnalele lui, să-i pot prinde din zbor emoțiile și să mă asigur că le procesează spre binele lui, că nu și le reprimă pentru a fi acceptat.

Copiii, dar mai ales băieții, își reprimă deseori emoțiile negative. Asta aud zilnic de la adulții din jur: ”Vai, ce rușine să plângi! Băieții nu plâng!” sau ”Tu ești fetiță de plângi așa? Ce rusine!”. Nu pot să-nțeleg de ce băieții trebuie învățați să fie duri, impasibili, indiferenți. Doar nu-i pregătim să plece la război și nici nu suntem invadați periodic de triburi barbare sau imperii mai puternice. Mai degrabă îi pregătim să fie soți atenți și tați iubitori. Iar pentru asta au nevoie de o viață emoțională sănătoasă, de empatie și disponibilitate afectivă.

Cum protejăm viața emoțională a băieților? Recunosc că încă mă mai gândesc la asta și sper să aflu cât mai multe, spre binele nostru al amândurora. Deocamdată, fac lucrurile care-mi vin cumva instinctiv:

Îl alăptez la cerere în continuare și sper să ajungem amândoi mulțumiți la auto-înțărcare. Despre beneficiile alăptării după un an puteți citi aici o grămadă: http://kellymom.com/ages/older-infant/ebf-benefits/. Iată și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.

Dormim împreună încă din prima zi. Beneficiile acestui aranjament, în afara trezirilor absolut delicioase, găsiți aici: http://www.attachmentparenting.org/support/articles/artbenefitscosleep.php.

Nu-i descurajez plânsul distrâgându-i atenția sau certându-l, ci îl accept și îi arăt asta ținându-l în brațe și mângâindu-l ușor. Încerc să verbalizez ce bănuiesc eu că simte: ”Ai căzut și acum te doare genunchiul. Vrei să spui cât de tare te doare, nu? Spune-mi…”

Încerc să nu-i spun ”asta e de fetiță” ”cealaltă e pentru băieței”, ”tu ești băiat, nu faci cutare”. Pare interesat de păpuși, dar pe mine nu  mă sperie treaba asta. Bănuiesc că-i o curiozitate care nu durează, așa că n-am de gând să-l descurajez.

Nu limitez pupicii, îmbrățișările, ținutul în brațe (chiar dacă uneori mai negociez, căci 11 kg nu-s puține), toată când și cât sunt dorite de el, bineînțeles. Nu mă tem de răsfăț și, oricum, afecțiunea sinceră nu e răsfăț, e o nevoie de bază, chiar și la băieți.

Dar pe măsură ce va crește, voi avea mai multe de învățat despre cum să-l ajut să-și trăiască emoțiile în mod sănătos. De aceea m-a bucurat mult vestea primită de la prietena mea, Otilia, pe care v-o amintiți sigur pentru cât de frumos se joacă și ne învață și pe noi să ne jucăm. E  o veste bună pentru toți părinții de băieți: pe 21 și 22 septembrie au loc conferințele lui Michael Thompson, doctor în psihologie, consultant şi terapeut specializat pe copii şi familii, speaker internațional.

El se numără printre primii autori de renume care au scris despre creșterea băieților:

 

allbooks2-275x257Raising Cain – Protecting the Emotional Lives of Boys” (scrisă împreună cu Dan Kindlon) – carte ce va fi tradusă în limba română și va putea fi cumpărată la conferință

“It’s A Boy! Your Son’s Development from Birth to Age 18”

“Speaking of Boys. Answers to the Most-Asked Questions About Raising Sons”

 

 

 

 

În cărțile lui, Michael Thompson pledează pentru ”alfabetizarea” emoțională a băieților și le pune la dispoziție părinților mijloacele prin care pot proteja viața afectivă a băieților. Mai multe despre ele puteți citi în secțiunea dedicată titlurilor sale.

Conferința se întinde pe două zile și cuprinde multe teme interesante, despre care vă voi mai povesti. Acum mă rezum la creșterea  sănătoasă a băieților și vă fac poftă cu programul de sâmbătă după-masă, 21 septembrie 2013:

Temperamentul Activ al Baietilor
Pauza de ceai, cafea
Baietii carora nu le Place Scoala; Baietii Dezorganizati
Pauza de ceai, cafea
Cum le Vorbim Baietilor
Autografe de la Michael Thompson pentru cartile „Raising Cain: Protecting The Emotional Lives of Boys” si „Best Friends, Worst Enemies”

Mai multe detalii despre după-amiaza de sâmbătă găsiți pe pagina dedicată. Despre conferință vă voi mai povesti în articole viitoare.

12 Comments

Leave a Reply

Required fields are marked *.