Homeschooling

Un alt fel de educație

4 moduri de a sprijini geniul copilului tău

15/12/2014 by Andreea Constantin | 2 Comments

timthumb (2)Geniu, definit de obicei ca ”putere creatoare și intelectuală extraordinară”, este un termen pe care probabil nu l-am folosi ca să ne descriem pe noi înșine sau pe copiii noștri. Poate credem că suntem inteligenți sau talentați, dar cei mai mulți dintre noi nu credem că suntem așa de extraordinari. Chiar dacă suntem ”o persoană cu un indice excepțional de inteligență, de obicei peste 140”, nu ne considerăm de obicei genii.

Mult mai interesantă și mai productivă este definiția geniului la care subscrie educatorul Rick Ackerly într-o carte plină de inspirație și informații pe care o recomand cu căldură, The Genius in Every Child: Encouraging Character, Curiosity, and Creativity in Children. Percepția lui asupra geniului: ”…un grozav profesor de științe pe care-l cunosc i-a spus ‘profesorul din interior’ și îl avem cu toții. Conform lui James Hillman și Thomas Moore, are mai mutle nume: suflet, muză, chemare, psihic și destin. Este acel tu în devenire. Este autorul nostru inteior și sursa autorității noastre în lume.” Continue Reading →

19/10/2011
by Andreea Constantin
6 Comments

Cum ne împiedică uniunea dintre psihologia dezvoltării și sistemul școlar să înțelegem copiii (II)

Dacă vrem să înțelegem potențialul uman și nu doar modul în care se adaptează oamenii la școală și medii asemănătoare, atunci trebuie să ne lărgim câmpul de cercetare și să includem observarea copiilor într-o mare varietate de împrejurări și cu o mare varietate de metode. Nu vom cunoaște niciodată întreaga putere a jocului, a curiozității și a auto-guvernării copiilor sau puterea amestecării libere a vârstelor dacă nu studiem copiii în contexte în care toate acestea sunt lăsate să înflorească. Din păcate, asemenea contexte devin din ce în ce mai rare în societeatea noastră. Haideți să le găsim, să le studiem și să le protejăm așa cum facem cu speciile pe cale de dispariție! Continue reading

17/10/2011
by Andreea Constantin
7 Comments

Cum ne împiedică uniunea dintre psihologia dezvoltării și sistemul școlar să înțelegem copiii (I)

Copiii din școli sunt obișnuiți să fie manipulați, observați și testați. Poți supune grupuri diferite de elevi la condiții diferite, le poți da teste înainte și după manipulare, poți calcula rezultatele și, voila, ai cel mai probabil o descoperire pe care o poți publica într-un jurnal academic de dezvoltare a copilului. Încearcă asta într-un loc de joacă sau la un colț de stradă și poți fi reținut de poliție. (De fapt, s-ar putea să fii reținut doar pentru că stai și observi copiii în acele împrejurări, mai ales dacă se-ntâmplă să fii bărbat.)

Când copiii nu sunt studiați în propria școală, aceasta se întâmplă de cele mai multe ori într-un laborator de psihologie din cadrul unei universități. Copiii recrutați, dacă au 5 ani sau mai mult, sunt aproape invariabil copiii care merg la școli convenționale. Paradigma de cercetare experimentală folosită în laborator se potrivește cu paradigma școlară familară, drept urmare copiii fac cu ușurință ceea ce li se cere. Subiectul este elevul, cercetătorul este profesorul, manipularea experimentală este lecția, iar testul este test. Continue reading