Homeschooling

Un alt fel de educație

Instrucția academică timpurie dăunează pe termen lung – de Peter Gray

| 2 Comments

0 Flares Facebook 0 Filament.io Made with Flare More Info'> 0 Flares ×

Cercetările arată efecte negative ale grădinițelor și claselor pregătitoare de tip academic.

 

Source: Google images approved for reuse

Mulți educatori și învățători mi-au împărtășit faptul că se simt extrem de supărați – unii chiar în prag de demisie – din cauza presiunii crescânde de a preda abilități academice copiilor mici și de a-i testa în mod regulat în raport cu astfel de competențe. Ei pot vedea direct nefericirea resimțită și bănuiesc că cei mici ar putea învăța lecții mult mai folositoare prin joc, explorare și socializare, așa cum învățau în creșele și grădinițele tradiționale. Bănuielile lor sunt validate în mod temeinic de către studiile făcute în domeniu.

Un număr de studii bine controlate au comparat efectele claselor timpurii orientate înspre studiul academic cu cele bazate pe joc (dintre care unele sunt descrise aici, într-un articol de Nancy Carlsson-Paige, Geralyn McLaughlin și Joan Almon). [1] Rezultatele sunt destul de concordante de la studiu la studiu: instrucția academică timpurie urcă oarecum punctajele imediate ale copiilor la testele specifice către care este îndreptată instrucția (nimic surprinzător), dar aceste câștiguri inițiale se pierd în 1-3 ani și, cel puțin în unele dintre studii, sunt până la urmă supuse reversibilității. Poate și mai tragice decât lipsa unor avantaje  pe termen lung ale instrucției academice timpurii sunt dovezile că aceasta poate produce daune pe termen lung, în special în dezvoltărea socială și emoțională.

Un studiu din Germania care a schimbat politica educațională de acolo

De exemplu, în anii 1970, guvernul german a finanțat o comparație pe scară largă în care au fost comparați absolvenți a 50 de grădinițe bazate pe joacă, în timp,  cu absolvenții a 50 de grădinițe academice bazate pe instrucție directă. [2] În ciuda achizițiilor inițiale ca rezultate ale instrucției directe, până în clasa a patra, copiii din grădinițele bazate pe instrucție directă aveau rezultate semnificativ mai slabe decât cei din grădinițele bazate pe joacă la toate măsurătorile care s-au făcut. În mod special, erau mai puțin avansați la citire și matematică și erau mai puțin adaptați din punct de vedere social și emoțional. La momentul studiului, Germania era în curs de a face schimbarea de la grădinițele tradiționale bazate pe joacă la cele academice. Cel puțin în parte ca urmare a studiului, Germania a inversat această tendință; s-au întors la grădinițele tradiționale bazate pe joc. Aparent, autoritățile germane din domeniul educațional, cel puțin la acea vreme, spre deosebire de cele americane din ziua de azi [și de cele românești, din păcate – n.trad.], chiar acordau atenție cercetărilor din aria educațională și le foloseau pentru a-și baza pe ele practica educațională.

Un studiu pe scară largă asupra copiilor proveniți din failii sărace în Statele Unite ale Americii

Studii asemănătoare din Statele Unite au produs rezultate comparabile. Unul dintre ele, condus de Rebecca Marcon, s-a axat în mare pe copii afroamericani din familii foarte sărace. [3] Confor așteptărilor, ea a aflat – din mostra ei de 343 de elevi –  că cei ce merseseră la grădinițe bazate pe pregătirea academică au arătat avantaje academice inițiale față de cei ce merseseră la grădinițe bazate pe joc; dar, până la finalul clasei a patra, avantajele inițiale se anulaseră: copiii din grădinițele bazate pe joacă aveau acum rezultate mai bune, luând note semnificativ mai mari, decât cei din grădinițele academice. Acest studiu nu a inclus evaluări din sfera dezvoltării emoționale și sociale.

Un experiment în care copii din familii sărace au fost urmăriți până la vârsta de 23 de ani

În cadrul unui experiment bine controlat, început de David Weikart și colegii săi în 1967, 68 de copii foarte săraci din Ypsilanti, Michingan, au fost distribuiți într-unul din trei tipuri de creșe: Tradiționale (bazate pe joc), High/Scope (care era asemănătoare cu cea tradițională, dar implica mai multă ghidare din partea adulților) și cu instrucție directă (unde accentul cădea pe predarea cititului, a scrisului și a matematicii, utilizându-se fișe de lucru și evaluări). Distribuirea s-a făcut într-un mod semi-aleatoriu, creat pentru a se asigura că cele trei grupe erau inițial egale în toate măsurătorile disponibile. Pe lângă experiențele zilnice din creșă/grădiniță, experimentul a inclus și o vizită acasă la fiecare două săptămâni pentru a-i instrui pe părinți în a le acorda ajutor copiilor. Aceste vizite s-au axat pe aceleași tipuri de metode care erau aplicate în clasele de grădiniță. Astfel, vizitele acasă la cei care erau din clase tradiționale se focusau pe caloarea jocului și a socializării, pe când cele din clasele de instrucție academică se axau pe abilități academice, fișe de lucru și altele asemenea.

Rezultatele inițiale ale acestui studiu au fost similare cu cele din alte studii asemănătoare, Cei din grupul cu instrucție directă au arătat câștiguri academice timpurii, care au dispărut curând. Acest studiu a inclus, însă, și o cercetare de urmărire pe termen lung când participanții aveau 15 ani și apoi când aveau 23. La aceste vârste nu existau diferențe semnificative între grupuri în ce privește reușita academică, dar erau diferențe mari și semnificative în ce privește caracteristicile sociale și emoționale.

Până la vârsta de 15 ani, cei din grupul cu instrucție directă comiseseră, în medie, mai mult de dublul ”actelor de comportament nepotrivit” decât cei din celelalte două grupuri. La vârsta de 23 de ani, ca tineri adulți, diferențele erau și mai dramatice. Cei din grupul cu instrucție directă aveau mai multe cazuri de fricțiune cu alți oameni, erau mai predispuși să arate dovezi de retard emoțional, era mai puțin probabil să fie căsătoriți și să locuiască împreună cu soțul/soția și aveau mult mai multe șanse să fi comis o infracțiune decât cei din celelalte două grupuri. De fapt, până la vârsta de 23 de ani, 39% dintre cei din grupul cu instrucție directă aveau cazier, în comparație cu o medie de 13,5% pentru cei din cele două grupuri rămase, iar 19% dintre cei din primul grup fuseseră acuzați de atac cu o armă periculoasă, spre deosebire de 0% din celalte două grupuri.[4]

Ce ar putea explica aceste efecte dramatice pe termen lung ale tipului de grădiniță frecventat? O posibilitate este că experiența școlară inițială pregătește terenul pentru comportamentul de mai târziu. Acele clase în care au învățat să își planifice propriile activități, să se joace cu ceilalți și să reconcilieze diferențele se poate să le fi dezvoltat tipare de responsabilitate personală și comportament pro-social care i-au ajutat pe parcursul copilăriei și în maturitatea de început. Cei din clasele care puneau accentul pe performanța academică se poate să fi dezvoltat tipare îndreptate către reușită și ascensiune care – în special în contextul sărăciei – pot duce la fricțiune cu ceilalți și chiar și la contravenții (ca un mijloc nepotrivit de avansare).

Eu bănuiesc că vizitele bilunare au jucat un rol important. Părinții celor din clasele axate pe joc, socializare și inițiativă s-ar putea să fi învățat stiluri de parenting care să fi continuat să cultive acele valori și abilități pe măsură ce creșteau copiii, iar părinții celor din grădinițele academice s-ar putea să fi deprins stiluri de parenting mai focusate pe reușita personală (definită schematic) și valori egocentriste – valori care nu le-au dat mari șanse de succes în lumea reală.

***

Referințe

[1] Nancy Carlsson-Paige, Geralyn Bywater McLaughlin, & Joan Wolfsheimer Almon. (2015).  Reading Instruction in Kindergarten: Little to Gain and Much to Lose.  Published online by the Alliance for Childhood.http://www.allianceforchildhood.org/sites/allianceforchildhood.org/files…(link is external)

[2]  Linda Darling-Hammond and J. Snyder. 1992. “Curriculum Studies and the Traditions of Inquiry: The Scientific Tradition.” Edited by Philip W Jackson. Handbook of Research on Curriculum. MacMillan. pp. 41-78.

[3] R. A. Marcon,  2002. “Moving up the grades: Relationship between preschool model and later school success.” Early Childhood Research & Practice 4(1).http://ecrp.uiuc.edu/v4n1/marcon.html(link is external).

[4] Larry J. Schweinhart and D. P. Weikart. 1997. “The High/Scope Pre- school Curriculum Comparison Study through age 23.” Early Childhood Research Quarterly 12. pp. 117-143.

Preluat de pe Freedom to Learn și tradus cu acordul autorului.

Peter GrayPeter Gray este profesor cercetător în psihologie la Boston College. A condus și publicat cercetări în psihologia comparativă, evoluționistă, a dezvoltării și a educației. A publicat articole despre metode inovative de predare și abordări educaționale alternative. Este autorul manualului de facultate Psychology (Worth Publishers), aflat la a șasea ediție. A fost student la Columbia University și a urmat studii de doctorat la Rockefeller University. În prezent scrie mai ales despre valoarea jocului de-a lungul întregii vieți. Jocurile lui preferate includ cercetarea și scrisul, dar și ciclismul pe distanțe lungi, caiacul și schiatul prin pădure.
Poți citi articolul în limba engleză aici.

2 Comments

  1. Pingback: Cum instrucția academică timpurie întârzie dezvoltarea intelectuală – de Peter Gray | Homeschooling

  2. Nu inteleg de ce unii parinti incearca sa faca doctoranzi inca de la gradinita. De ca sa nu lasam copiilor nostri aceasta perioada frumoasa, lipsita de griji si constrangeri in care copilul sa se poata dezvolta in ritmul sau propriu. Orice exagerare duce la frustrare din ambele parti si intr-un final la rezultate invers decat cele scontate. Deci cu ce scop intr-un final? Sunt copii care dau bacalaureatul la 14 ani si apoi sunt in situatie de esec scolar deoarece nu sunt destul de maturi din punct de vedere social si emotional pentru acest nivel. Astfel esecul de integrare este vazut ca o nerealizare, deci un regres, care afecteaza mai tarziu evolutia lor in dezvoltarea personalitatii individuale, considerandu-se “misfit”. In timp ce, cei de aceeasi varsta pot ajunge la un rezultat identic fara a trece prin aceasta etapa

Leave a Reply

0 Flares Facebook 0 Filament.io 0 Flares ×